Efectele zaharului în alimentația copiilor
Organismul uman necesită o varietate de substanțe nutritive pentru a-și menține funcționarea optimă, inclusiv proteine, lipide și glucide, fiecare cu rolul său esențial în metabolismul și funcționarea celulară. Glucidele, sau carbohidrații, reprezintă una dintre principalele surse de energie pentru organism. Acestea sunt metabolizate în mod eficient în corpul uman pentru a furniza combustibilul necesar funcționării optime a celulelor și organelor.
Zahărul, un tip de carbohidrat simplu, este o formă comună de glucide care este adesea consumată în dieta de zi cu zi. Structura chimică a zahărului îl face ușor de digerat și absorbit în sânge. În timpul metabolismului, zahărul este descompus în glucoză, care este transportată în celule și utilizată ca sursă de energie. Procesul de metabolizare a zahărului este reglat de hormoni precum insulina și glucaconul pentru a menține echilibrul nivelurilor de glucoză în sânge.
Este important de menționat că nu toate sursele de zahăr sunt egale. Zahărul rafinat, adăugat în alimente procesate, este considerat dăunător pentru sănătatea umană atunci când este consumat în exces. Consumul excesiv de zahăr rafinat poate contribui la creșterea în greutate, creșterea nivelului de zahăr din sânge, apariția cariilor dentare și alte probleme de sănătate. În schimb, zahărul natural prezent în legume și fructe este însoțit de fibre, vitamine și minerale, ceea ce îl face parte integrantă a unei diete sănătoase și echilibrate.
Amidonul, o formă comună de carbohidrat găsit în alimente precum cartofii, reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de zahăr la plante. În timpul digestiei, amidonul este descompus în molecule mai mici de glucoză, care sunt apoi absorbite și utilizate ca sursă de energie în organismul uman. Cu toate acestea, consumul moderat al amidonului este recomandat într-o dietă sănătoasă, iar preferința ar trebui să fie dată surselor naturale, cum ar fi legumele și fructele, care oferă nu numai carbohidrați, ci și o gamă largă de nutrienți esențiali pentru sănătatea umană.
Astfel, din perspectivă fiziologică, zahărul este esențial pentru furnizarea energiei necesare organismului uman, însă este important să fie consumat cu moderație și să provină în principal din surse naturale, bogate în nutrienți.
Zaharurile dietetice pot fi clasificate în diferite tipuri, inclusiv monozaharide și dizaharide. Monozaharidele sunt molecule unice de zahăr, cum ar fi glucoza, fructoza și galactoza. Dizaharidele se formează prin combinația a două monozaharide, cum ar fi zaharoza (glucoză+fructoză), lactoza (glucoză+galactoză) și maltoza (glucoză+glucoză). Profilurile nutriționale ale acestor zaharuri variază.
Glucoza este extrem de eficientă în furnizarea de energie utilizabilă celulelor, în timp ce galactoza, lactoza și zaharoza au o eficiență mai mică. Fructoza și zaharoza, atunci când sunt consumate în doze mari, au fost asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare și metabolice. În plus, alimentele și băuturile cu adaos de zaharuri, cum ar fi băuturile îndulcite cu zahăr, pot contribui la excesul de calorii și puțini nutrienți, ducând potențial la obezitate și boli cronice. Este important atunci când citim eticheta nutrițională, să se ia în considerare calitatea generală a alimentelor care conțin zahăr, inclusiv conținutul lor de zahăr, energie, fibre dietetice, conținutul de macronutrienți și conținutul de micronutrienți.
Acum că v-am adus la cunoștință faptul că nu toate sursele de zahăr sunt la fel și nu trebuie să dăm vina pe fructe și legume pentru kilogramele în plus, care credeți că sunt efectele excesului de zahăr la copii pe termen lung?
• Consumul excesiv de zahăr industrial poate afecta negativ dezvoltarea cognitivă a copiilor, inclusiv funcțiile cognitive superioare precum atenția, concentrarea și memoria. Studiile au arătat că un consum ridicat de zahăr poate afecta capacitatea de învățare și performanța academică a copiilor.
• Un aport excesiv de zahăr industrial poate contribui la apariția sau exacerbarea comportamentului hiperactiv și impulsiv la copii. Consumul excesiv de zahăr poate duce la fluctuații bruște ale nivelului de glucoză din sânge, ceea ce poate afecta stabilitatea emoțională și comportamentală a copiilor.
• Zahărul industrial este un factor major în dezvoltarea cariilor dentare la copii. Consumul frecvent de alimente și băuturi bogate în zahăr poate contribui la acumularea plăcii bacteriene și la deteriorarea smalțului dentar, ceea ce poate duce la carii și probleme dentare.
• Consumul excesiv de zahăr industrial poate afecta calitatea somnului la copii. Consumul ridicat de zahăr poate provoca fluctuații ale nivelului de energie și poate interfera cu ciclul natural de somn, conducând la dificultăți în adormire și un somn neodihnitor.
• Consumul excesiv de zahăr industrial poate contribui la creșterea în greutate și la creșterea IMC-ului în rândul copiilor. Zahărul furnizează calorii goale, fără să ofere substanțe nutritive esențiale, ceea ce poate duce la acumularea de grăsime corporală și la creșterea în greutate nesănătoasă.
• Consumul excesiv de zahăr industrial poate afecta negativ creșterea și dezvoltarea generală a copiilor. Nutrienții esențiali necesari pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă pot fi înlocuiți cu calorii goale din zahăr, ceea ce poate afecta dezvoltarea fizică și cognitivă a copiilor în timp.
Pentru a preveni un consum excesiv de zahăr în rândul copiilor, este important să adoptăm anumite strategii care să promoveze o alimentație sănătoasă și echilibrată.
Iată câteva recomandări:
1. Educație nutrițională timpurie
Începerea diversificării alimentației cu legume, nu cu fructe. Este recomandat să începem diversificarea alimentației copilului cu legume, deoarece gustul dulce al fructelor poate face ca acceptarea ulterioară a legumelor să fie mai dificilă. Prin introducerea treptată a varietății de legume în dieta copilului, acesta va avea o mai mare probabilitate de a accepta și aprecia gusturile diferite. Furnizarea de informații despre alimentația sănătoasă încă din primele etape ale vieții copilului poate ajuta la dezvoltarea unor obiceiuri alimentare sănătoase pe termen lung. Alături de echipa medicală, diversificarea se poate efectua cu succes și pot fi prevenite boli precum: obezitate, diabet, afecțiuni gastrointestinale ș.a.
2. Abordare blândă și perseverențăEste important să abordăm introducerea noilor alimente cu blândețe și să fim perseverenți în cazul în care copilul refuză inițial un anumit aliment. Reintroducerea acestuia în dieta copilului în câteva zile poate oferi o altă oportunitate de acceptare. Renunțarea la încercări prea devreme poate duce la dezvoltarea aversiunilor alimentare și la o restricționare a dietei.
3. Introducerea tardivă a alimentelor procesateAmânarea introducerii alimentelor procesate în dieta copilului poate contribui la crearea și menținerea unui microbiom intestinal sănătos. Un microbiom sănătos este esențial pentru un sistem imunitar puternic și poate avea beneficii pe termen lung asupra sănătății generale a copilului.
4. Limitarea accesului la alimente bogate în zahărReducerea disponibilității alimentelor procesate și bogate în zahăr în mediul înconjurător al copilului poate contribui la scăderea consumului de zahăr. Înlocuirea gustărilor nesănătoase cu opțiuni nutritive, cum ar fi fructele proaspete sau legumele tăiate, poate ajuta la prevenirea consumului excesiv de zahăr. Dacă cel mic dorește un sandviș sau o prăjitură, putem recrea împreună în variante mai sănătoase, de exemplu putem înlocui pâinea cu una fibroasă, biscuiții îi putem face acasă împreună cu cel mic. De asemenea putem face acasă jeleuri, înghețată și multe alte preparate. În acest mod putem petrece timp de calitate cu copilul și îi putem oferi suport nutrițional adecvat.
5. Promovarea hidratăriiÎncurajarea consumului de apă în locul băuturilor îndulcite poate contribui la reducerea aportului de zahăr. Câteva procese importante care depind de apă sunt: transportul de nutrienții și oxigen către celule și lubrifiierea articulațiilor. Apa reduce povara asupra rinichilor și ficatului prin eliminarea deșeurilor metabolice, dizolvă mineralele și substanțele nutritive pentru a le face accesibile organismului, menține fluxul sanguin suficient de lichid pentru a curge prin vasele de sânge, ajută la eliminarea subproduselor metabolismului organismului, a excesului de electroliți (de exemplu, sodiu și potasiu) și a ureei, care este un produs rezidual format prin procesarea proteinelor alimentare.
6. Modelarea comportamentului alimentarPărinții și tutorii joacă un rol crucial în modelarea comportamentului alimentar al copiilor lor. Consumul moderat de zahăr și adoptarea unui stil de viață sănătos de către adulți pot servi drept exemple pozitive pentru copii și îi pot încuraja să urmeze un comportament alimentar echilibrat.
7. Acordați timp mesei în familiePoate că pare o recomandare simplă, însă statistica mondială ne spune că un procent sub 30% din familii mai iau masa împreună, aici nefiind incluse zonele defavorizate unde acest procent este și mai mic. Totodată, timpul acordat mesei nu ar trebuie să fie mai mic de 30 de minute pentru a promova o digestie optimă și a evita supraalimentarea. Aceste recomandări pot contribui la promovarea unei alimentații sănătoase și la prevenirea consumului excesiv de zahăr în rândul copiilor.
Mesaj important:Acest articol are scop informativ și educativ și nu ar trebui să înlocuiască sfaturile și tratamentul medical. Înainte de a face orice modificare semnificativă în alimentația sau stilul de viață al copilului dumneavoastră, vă recomandăm să consultați un specialist în nutriție pediatrică. Informațiile prezentate aici sunt destinate exclusiv în scop preventiv și nu trebuie interpretate ca sfaturi medicale personalizate. În cazul în care copilul dumneavoastră a fost deja diagnosticat cu obezitate sau alte probleme medicale legate de alimentație, vă încurajăm să apelați la consiliere dietetică.
Bibliografie:American Academy of Pediatrics. (2019). Making the first foods count. Disponibil la: https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/baby/feeding-nutrition/Pages/Making-the-First-Foods-Count.aspx
Benton, D. (2010). The influence of dietary status on the cognitive performance of children. Molecular nutrition & food research, 54(4), 457-470.
Bernabé, E., & Sheiham, A. (2014). Tooth loss in children and cardiovascular disease: combined effects of socioeconomic status, bacterial oral pathogens, and dietary intake. Journal of dental research, 93(10), 1015-1020.
Daniells, S. (2019). The early introduction of vegetables can help curb children’s sweet tooth: Study. Disponibil la: https://www.foodnavigator.com/Article/2019/09/02/The-early-introduction-of-vegetables-can-help-curb-children-s-sweet-tooth-Study
Golley, R. K., Smithers, L. G., Mittinty, M. N., Emmett, P., Northstone, K., & Lynch, J. W. (2013). Diet quality of UK infants is associated with dietary, adiposity, cardiovascular, and cognitive outcomes measured at 7–8 years of age. The Journal of nutrition, 143(10), 1611-1617.
Malik, V. S., Pan, A., Willett, W. C., & Hu, F. B. (2013). Sugar-sweetened beverages and weight gain in children and adults: a systematic review and meta-analysis. The American journal of clinical nutrition, 98(4), 1084-1102.
Reid, M., Hammersley, R., & Hill, A. J. (2014). Skirting the issue: Women and workwear. Social behavior and personality: an international journal, 42(1), 61-70.
Savage, J. S., Hohman, E. E., Marini, M. E., & Shelly, A. (2017). Intake of added sugars during the early toddler period. Nutrition today, 52(5), S35-S42.
